Memories space.

-Deh , aici ai dreptate. Cu toată alergătura asta , mă simt bine. dădu' din umeri ştiind că fata avea dreptate.

-Îmi imaginez, şi o tonă de fangirls, cum de supravieţuieşti..? întrebă râzând diferite scenarii trecându-i prin minte.

-Eh. Încă sunt viu. râse slab.
-Păi mă cam omoară fetele , dar ce să zic sunt popular. se flambă râzând.

-Prea popular pentru binele tău propriu, dar mă bucur să aud că o duci bine, şopti râzând.

-Ya~Ya. Măcar să mai trăiesc şi eu. Nuh? Eh. Totuşi. zâmbi.
-Care e ţara ta natală?

-Japonia~ far away from here, şi sincer, îmi lipseşte. Nimic nu se compară cu ea..şopti puţin nostalgică, zâmbind slab.

-Uh. Mie îmi spui , parcă şi acolo este agitaţie dar nu ca aici. se plânse.
-Acolo sunt oameni altfel , aici te calcă în picioare oricine ai fi.

-Uh, ştiu, şi la propriu, şi la figurat. Sinceră să fiu, eu nu mai aveam multe şi eram strivită pe aici în picioare, la propriu~ mă întreb dacă voi supravieţui, murmură, stând câteva secunde pe gânduri.

-Eu am fost strivit ca un gândăcel nevinovat , la metrou. se strâmbă amintindu-şi că a fost dureros.

-Aw, dacă tu ai fost strivit, înseamnă că eu nu am nici o şansă de supravieţuire, mormăi, oftând scurt. Trebuie să mă gândesc deja la funerarii, continuă râzând.

-Ne şi din câte persoane erau doar două fete mai recunoscut. oftă continuând să se plângă.
-Nesuferiţi! Dabia aştept să plec înapoi în Japonia.

Râse auzindu-i plângerile.
-Ne, îţi place să fii în centrul atenţiei, right? întrebă zâmbind amuzată.
-Yeah, me too, chiar dacă probabil acolo dau şi eu de probleme.

-Ya...e mai bină să mă cunoscă toţi că aşa nu mă mai calcă în picioare.

-Mda, dar strigă, şi sar pe tine pentru autografe, iar altele mai disperate..dah, nu mai continui, murmură, mişcând uşor din cap în semn negativ.

-Sunt în stare să mă violeze! râse slab.

-Exact~ au reuşit deja? întrebă râzând.

-Nu..! Din câte ştiu. răspunse râzând.

-Eh, poate te-au drogat, sau, sau, argh, nu mai ştiu cum îi zice medicamentului respectiv, leşini într-o secundă.. Nu se ştie ce inteligenţă au, şopti râzând.

-Nu. Nu am încredere în tipele suspecte! exclamă râzând.

-Dar cine zice ceva de încredere? Te ating cu o batistă îmbibată cu drogul respectiv, şi gata, a lor eşti ~ murmură continuând să se amuze.

-Neh? Auu...! Dacă m-au violat? se strâmbă având o faţă fricoasă.

Pufni complet în râs când îi văzu faţa, ducându-şi rapid mâna la gură.
-Ehm, eu doar am presupus, nu ştiu dacă s-a şi-ntâmplat, deşi e absolut posibil, continuă printre râsete.

-Nu , nu. Nu m-au violat. răsuflă uşurat.

Încerca să-şi stăpânească râsul, mutându-şi privirea în altă direcţie.
-Dacă zici tu..

-Nu. Că era scandal până acum daca a fi fost violat. râse.